Desi nu foarte popular, din cauza consistentei lemnoase si a gustului acrisor, acest fruct n-ar trebui sa lipseasca din alimentatia sezonului rece.
Gutuia provine din Caucaz, fiind mentionata in scrierile grecesti ncepnd cu anul 600 i.H. n Antichitate era considerata fructul preferat al Afroditei, zeita iubirii. Grecii indragostiti i aduceau ofranda gutui frumoase si bine coapte, numindu-le mere de aur, simbol al iubirii si mai ales al fertilitatii. Prietenii si familia mirilor aruncau cu bucatele de gutui in trasura cu care tinerii casatoriti se ndreptau spre noua lor locuinta.
Odata ajunsi acasa, mireasa gusta dintr-o prajitura facuta cu miere si susan si primea cadou din partea mirelui o gutuie, existnd convingerea ca femeia care mannca multe gutui va avea copii ndemnatici si inteligenti. In unele tari s-a mai pastrat si astazi obiceiul ca tinerei mirese sa i se ofere o gutuie pe care sa o manance in fata sotului, asigurndu-l astfel de iubirea si sinceritatea sa, iar in Italia exista locuri unde mirii si inatmpina oaspetii cu vin si dulceata de gutui.
Eficienta n afectiuni digestive
Gutuia contine 8,9 grame hidrati de carbon la suta de grame si are 355 calorii. In gutuie se gasesc provitamina A, vitaminele B1, B2, B6, C, E, PP, calciu-55 mg, fosfor – 95mg, fier – 4.3mg, sodiu – 25mg, potasiu -125mg. Fructul este foarte bogat n acid citric si n pectina, cu efect benefic asupra sistemului circulator, determinnd diminuarea tensiunii arteriale. In medicina alternativa, gutuia este utilizata pentru proprietatile sale antiinflamatorii, astringente, analgezice, antispasmodice, emoliente, digestive, diuretice, expectorante, tonice si stimulente.
Miezul de gutuie era folosit din cele mai vechi timpuri in tarile din Orientul Apropiat, in cazul afectiunilor tubului digestiv si intestinal insotite de diaree si hemoragii, iar medicina tibetana considera ca nu exista un remediu mai bun dect gutuia in cazul bolilor de urechi. Infuzia preparata din coaja gutuiului este utilizata in tratamentul ulcerului. Toate soiurile de gutui au o influenta favorabila asupra psihicului: dau curaj si mbunatatesc starea de spirit.
Stimuleaza apetitul
Consumate ca atare, gutuile stimuleaza pofta de mncare si amelioreaza infectiile respiratorii si chiar astmul. Sub forma de decoct, se folosesc n cazurile de diaree la copii, in stari de greata sau dureri articulare: cateva bucati de gutuie se fierb timp de 5 minute n 250 ml de apa, la foc mic. Se bea caldut, eventual indulcit. Cu gust astringent, siropul preparat din fructul necopt este folosit n tratamentul diareei, fiind foarte sanatos pentru copii.
Taie greata
Gutuia, cu aciditatea ei, neutralizeaza grasimile. De asemenea, semintele de gutui, oparite, sunt un bun pansament gastric, iar fructul mestecat pe ndelete taie greata. Inca din Evul Mediu s-a constatat ca ajuta digestia, astfel ca n Spania, de exemplu, marmelada de gutui este servita alaturi de brnzeturi. Gemul, dulceata si marmelada pregatite din gutui sunt recomandate n afectiunile inflamatorii ale intestinului (cuvntul i”marmeladai” provine din portughezul i”marmeloi”, care nseamna gutuie). Fructul poate fi fiert, copt sau uscat, mbunatateste sosurile pe baza de vin rosu si este minunat ca umplutura pentru pui. Daca il prepari la cuptor, pune un pic de miere peste felii, nainte de a le servi. Vor fi mai aromate.
Sucul
Sucul din gutuie se pregateste din fructe bine coapte si are proprietati fortifiante, antiseptice, hemostatice, astringente si diuretice. Sucul de gutuie este recomandat anemicilor, cardiacilor, astmaticilor, in afectiuni ale cailor respiratorii si ale tubului digestiv. Se bea in doze de cate o jumatate de pahar, pna la un pahar, nainte de masa. Compresele cu suc de gutuie se folosesc in cazul afectiunilor rectului si al crapaturilor anusului.
Decoctul si maceratul
Decoct din seminte de gutuie: 5-10 grame de seminte se fierb n 100 de ml de apa pna capata consistenta gelatinei. Se foloseste intern, cte o lingura de trei-patru ori pe zi, in cazul bronsitelor, al tusei cu snge, al hemoragiilor uterine. Sub forma de gargara se foloseste n tratamentul anghinei. De asemenea, extern, sub forma de comprese, e antiinflamator, ajutand n afectiuni ale ochilor, arsuri si iritatii ale pielii. Semintele sunt si un bun laxativ, fiind astringente si antiinflamatorii. nmuiate cteva ore in apa, formeaza o masa mucilaginoasa care are o actiune calmanta si emolienta, fiind folosita n tratamentul bolilor respiratorii, in special la copii. Extern, calmeaza si reduc arsurile minore.
Atentie! Semintele sunt otravitoare consumate n cantitate mare, putand cauza insuficiente respiratorii si chiar moartea. In cantitati mici s-a constatat nsa ca substanta pe care o contin stimuleaza respiratia si mbunatateste digestia, iar potrivit unor studii recente ar fi benefica si in tratarea cancerului.
Preparat antianemic
Maceratul din gutui cu scoruse este un remediu util celor care sufera de anemie. Se toaca un pumn de coji si cotoare de gutuie si se pun intr-un borcan cu apa. Peste ele se adauga un pumn de scoruse de munte, bine coapte si tocate marunt. Se acopera vasul si se lasa la macerat la temperatura camerei, intr-un loc ferit de lumina, timp de aproximativ 12 ore. Apoi se strecoara, se toarna in sticle de culoare nchisa si se lasa la rece. Preparatul se bea in cursul unei zile, in loc de apa.
Buna pentru afectiuni bucale
Fructul si sucul pot fi folosite pentru spalatul dintilor. Se freaca dantura cu o felie de gutuie mai necoapta sau se clateste energic gura cu suc. De asemenea, se poate face gargara cu suc pentru tratarea ulcerelor bucale, afectiunilor gingiei sau inflamatiilor gtului.
Frumusetea tenului
Substantele pe care le contine gutuia, (vitaminele B1, B2, C, carotina, aminoacizii, uleiurile eterice si minerale) netezesc ridurile si hidrateaza tenul. Pe de alta parte, fructul poate fi consumat de persoanele care urmeaza cure de slabire sau vor sa se mentina n forma.
