“Buna ziua Clandestino!
Sunt Anca si am 27 de ani. Sunt casatorita de 3 ani si am un copil minunat de 18 luni. Este cel mai frumos cadou pe care mi l-a putut face viata, sunt atat de fericita ca a aparut in viata mea.
Problema mea este in schimb alta, tatal celui mic nu este sotul meu si nu stiu cum si daca ar trebui sa ii spun asta. Totul a inceput la cateva luni de la casatorie, desi aveam tot ce imi doream, m-am simtit foarte atrasa de un alt barbat, pe care l-am cunoscut dupa ce m-am casatorit. Credeam ca sotul meu este cel mai bun barbat din lume, ca ma face fericita, ca am tot ce imi doresc alaturi de el, asta pana cand a aparut EL. Nici un stiu cum a inceput relatia cu el, pur si simplu ne-am cunoscut la o intalnire in scop de serviciu, am baut o cafea, am discutat si incet incet mi-a intrat pe sub piele.
Am descoperit un alt fel de barbat, unul mai atent decat sotul meu si cu care puteam vorbi mult mai liber si linistita. Pot spune ca sotul meu este un om ocupat, si din cauza job-ului nu putem sa petrecem foarte mult in timp impreuna in timpul saptamanii. Nu stiu daca acesta este un factor care m-a impins catre EL.Am inceput sa ne vedem din ce in ce mai mult si conorbirile nostre duceau de foarte multe ori catre sex, aveam glumitele noastre cu tenta sexuala care imi placeau si care faceau sa imi fiarba sangele in vene. Adevarul este ca nu am simtit niciodata ceva atat de puternic pentru nimeni si asta m-a atras foarte mult.
Pentru un timp ma gandeam numai la EL, ce face, cu cine este, daca este ok sa il sun, etc. parca El era sotul meu, si nu barbatul care ma astepta acasa. Am fost intotdeuna o femeie foarte sexuala, si mi-a placut sexul desi nu am avut atat de multi parteneri. Credeam ca sotul meu este extraordinar la pat, pana cand l-am descoperit pe EL. “Povestea” noastra de dragoste a continuat asa cateva luni de zile, eu imi minteam sotul ca sunt la serviciu atunci cand ma vedeam cu EL.
Deoarece imi doream un copil, am renuntat la orice mijloc de contraceptie atunci cand ma culcam cu sotul meu. Credeam cu tarie ca EL nu este decat o faza peste care voi trece si ca voi ramane alaturi de sotul meu si ne vom intemeia o familie. atunci cand am aflat ca am ramas insarcinata eram convinsa ca bebelusul este al sotului meu, nu trebuia sa fie al LUI.
M-am vazut cu EL chiar si pe perioada sarcinii, si mi-am dat seama ca nu doar sexul ne leaga, ci adevarate sentimente de iubire. Sotul meu nu stie de EL si nici nu stiu cum sa ii spun. Pentru a fi sigura de paternitatea copilului meu am facut un test AND, care mi-a confirmat faptul ca EL este tatal copilului meu.Acum sunt prinsa intr-o capcana din care nu stiu cum voi putea iesi. EL imi spune ca ma iubeste, ca ar face orice pentru mine, vrea sa divortez, sa intemeiem o familie si sa fim fericiti fara a trebui sa ne ascundem relatia asa cum am facut-o pana acum. Iar eu nu stiu ce sa fac.
Sa imi ascult ratiunea si sa raman alturi de sotul meu, sa renunt la EL si sa incerc sa am o viata de familie asa? Sau ar trebui sa imi urmez inima, care imi spune sa divortez, sa fiu cu EL si sa fiu cu adevarat fericita?”
Daca si tu ai o poveste incredibila sau vrei sa ceri sfatul cititoarelor nu ezita sa ne scri la adresa de mail. Confidentialitatea iti va fi respectata, deoarece nu vom face publice adresa de mail sau numele real.
