Hipnoza este o metoda care promoveaza schimbari de comportament prin sugestie . In functie de definitia pe care ne bazam, putem conceptualiza hipnoza ca o stare psihologica sau ca un set de atitudini si procese mentale; in prezent comunitatea stiintifica il asociaza cu asteptari sau cu undele cerebrale.
In acest articol vom vorbi despre cele mai comune 5 tipuri de hipnoza : metoda traditionala, care se bazeaza pe sugestia verbala directa, cea dezvoltata de Milton Erickson, hipnoza cognitiv-comportamentala, autohipnoza si programarea neuro-lingvistica sau NLP, care fara a fi tocmai o forma de hipnoza este in mare masura din varianta ericksoniana.
Cele mai populare 5 tipuri de hipnoza
Mai jos vom descrie 5 dintre cele mai cunoscute tehnici printre care se numara utilizarea hipnozei. Exista, desigur, multe alte versiuni si pot exista practicieni sau instrumente care combina mai multe dintre aceste metode.
1. Hipnoza traditionala (prin sugestie)
Istoria hipnozei traditionale se intoarce la metodele particulare ale lui Franz Mesmer, care au implicat magneti si au devenit populare la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Mai tarziu, James Braid si-a aratat opozitia fata de ipotezele mesmeriste si a propus ca hipnoza este o stare a sistemului nervos, in timp ce Pierre Janet a atribuit-o disocierii psihologice.
Hipnoza traditionala se bazeaza pe inducerea unei stari de transa ; odata ce persoana hipnotizata a ajuns la el, va primi sugestii in format verbal in legatura cu comportamentul sau sau cu continutul sau mental. Astfel, scopul acestei metode este de a influenta comportamentul, de exemplu, sugerand persoanei sa renunte la un obicei sau o credinta negativa.
Astazi metoda clasica este inca cea mai utilizata forma de hipnoza in intreaga lume. Din punct de vedere teoretic, este legata de ipoteza inconstientului propusa de Freud care a marcat intr-un mod cheie dezvoltarile ulterioare ale psihanalizei, pe langa influentarea orientarilor la fel de diferite de aceasta precum cognitivismul.
2. Hipnoza ericksoniana
Acest tip de hipnoza a fost dezvoltat de Milton H. Erickson, un psiholog american care este considerat un pionier in acest domeniu si in psihoterapie in general. Acest autor nu trebuie confundat cu Erik Erikson, un psiholog german de dezvoltare cunoscut in principal pentru teoria sa despre cele 8 etape ale dezvoltarii psihosociale.
Hipnoza Ericksoniana nu se realizeaza prin sugestii directe, ci prin metafore care favorizeaza gandirea creativa si reflexiva . Datorita acestui fapt, i se atribuie o eficacitate mai mare decat hipnoza clasica la persoanele refractare la hipnoza, cu un nivel scazut de sugestibilitate sau care sunt sceptici fata de procedura.
Influenta lui Erickson nu se limiteaza la hipnoza si programarea neuro-lingvistica, despre care vom discuta mai tarziu. Aspectul central al modelului sau de interventie, ponderea relatiei dintre terapeut si client in realizarea schimbarii, a fost preluat de scoala strategica si de terapia scurta centrata pe solutie, ambele parte a abordarii sistemice.
3. Hipnoza cognitiv-comportamentala
Perspectiva cognitiv-comportamentala concepe hipnoza ca un set de metode care promoveaza schimbarea comportamentala prin sugestie. Acest fenomen este inteles ca o consecinta a interactiunii dintre factori precum starea de relaxare fizica, utilizarea imaginatiei sau asteptarile si convingerile persoanei.
Unii terapeuti care adera la orientarea cognitiv-comportamentala folosesc tehnicile de hipnoza ca adjuvant la interventii mai mari. In acest sens, ea a fost aplicata unor probleme atat de variate precum modificarile ciclului somn-veghe, dependentele comportamentale si de substante (in special tutun) sau tulburarea de stres post-traumatic.
4. Autohipnoza
Vorbim de autohipnoza atunci cand o persoana induce aceasta stare prin autosugestie . Instrumentele care servesc drept suport sunt adesea folosite; cele mai frecvente sunt inregistrarile in format sonor, desi exista si dispozitive care modifica undele cerebrale pentru a modifica nivelul de constiinta.
Acest tip de hipnoza se aplica mai ales in dificultatile zilnice care nu sunt deosebit de grave. Astfel, de exemplu, este folosit in mod obisnuit pentru a dezvolta abilitati intrapersonale si interpersonale (cum ar fi asertivitatea), pentru a reduce nivelul de stres si pentru a induce relaxarea, pentru a face fata fricii de scena, pentru a pierde in greutate sau pentru a renunta la fumat.
5. Programare neurolingvistica (PNL)
Desi nu putem spune ca este strict un tip de hipnoza, programarea neuro-lingvistica (denumita adesea „NLP”) este strans legata de aceste metode. Aceasta tehnica creata de Richard Bandler si John Grinder foloseste „modele de gandire” pentru a imbunatati abilitatile psihologice .
Modelul Milton se bazeaza pe metoda hipnozei dezvoltata de Milton Erickson; In aceasta varianta de NLP, sugestia se practica prin metafore. Cu toate acestea, utilizarea de catre interventia Bandler si Grinder a hipnozei Ericksoniane a fost criticata deoarece acesti autori au modificat sau au interpretat gresit multe dintre ideile sale de baza.
Comunitatea stiintifica considera programarea neuro-lingvistica ca fiind o pseudostiinta si, prin urmare, o frauda. Postulatele sale nu se bazeaza pe nicio baza empirica, desi include concepte complexe pentru a da „teoriei” un aer de credibilitate; acest tip de practica este extrem de frecventa in pseudostiinte.
